“Am învățat să ascult mai mult”

Interviu cu Ovidiu Mihail Popescu, profesor de geografie

Colegiul Tehnic Câmpulung Muscel este unul dintre cele 5 licee tehnologice cu rezultate slabe la BAC incluse în proiectul Zburd-Educatie prin coaching pentru îmbunătățirea performanțelor. In aceste licee, elevii, profesorii și părinții au învățat să lucreze împreună, în echipă, pentru a găsi soluții pentru a avea o școală mai bună. Colegiul Tehnic Câmpulung a crescut rata promovabilității la BAC de la 2% în 2011 la 20% în 2012 și la peste 38% în 2013.

Ovidiu Mihail Popescu este unul dintre liderii și voluntarii din echipa liceului. Ca rezultat al eforturilor echipei, în 2013 a existat o mai mare implicare în școală în ceea ce privește pregătirea suplimentară pentru BAC, după cum puteți citi și în articolul următor, publicat de Evenimentul Zilei. În plus, elevii au remarcat faptul că orele au devenit mai atractive, iar profesorii sunt mai preocupați de motivarea și progresele elevilor.

la drumetie

–  Spune-ne câteva cuvinte despre tine.

–  Am 31 de ani născut și am crescut pe plaiurile muscelene. Sunt profesor titular din anul 2005, iar la Colegiul Tehnic din anul 2009. Sunt căsătorit din 2007, dar nu am încă niciun copil. Am în schimb 31 de elevi, cărora le sunt diriginte și le spun mereu că sunt copiii mei. Am terminat Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Umaniste specializarea Istorie și Geografie și master de Ecologie și Protecția Mediului la Universitatea din Pitești.

 Cum de ai ales sa fii profesor? 

– Când eram la liceu, bunica mea îmi sugera să mă fac preot (așa mă vedea ea pe mine probabil, aveam voce, aveam atitudine). Dar eu nu am simțit că pot să fiu demn pentru această chemare cu tot ceea ce implică activitatea și viața unui preot, așa că nu am mers către teologie. Dascălii pe care i-am avut și-au pus amprenta asupra mea și mi-am dat seama că o carieră de dascăl mi se potrivește, pentru că îmi plac oamenii și interacțiunea cu aceștia, îmi place să împărtășesc ceea ce știu copiilor. Un alt motiv a fost probabil dorința de a-mi depăși condiția (părinții mei au fost muncitori, iar mama m-a încurajat și susținut moral să învăț carte).

– De ce ai ales geografia?

– Am fost crescut până la 7 ani, la sat, la bunica din partea mamei. În copilărie, am fost înconjurat de natură, copilărie pe care astăzi majoritatea copiilor nu o au. Băteam cu pasul și cu prietenul meu patruped, dealurile și pădurile din jurul casei, știind ca în palmă fiecare potecă, fiecare copac, fiecare poieniță sau izvor. Rădăcinile mele s-au înfipt adânc în pământul muscelean  și curiozitatea de a afla cât mai mult despre țara mea și natură m-au făcut să aleg istoria și geografia, iar mai apoi la catedră, numai geografia.

–   În ce activități “altfel” îi implici pe  elevii tăi (la ore și  extrascolar) și cu ce rezultate?

– Am să mă refer numai la câteva din activitățile desfășurate „altfel” cu elevii:

  • programul „Școli pentru un viitor verde”, unde am realizat activități de reciclare cu elevii pentru a le insufla spiritul economic și folosirea rațională a resurselor;
  • „Let”s do it Romania” – activitate de ecologizare la nivelul Câmpulungului;
  • ore realizate în natură (relieful, hidrografia, vegetația, fauna solurile orizontului local) și drumeții în apropiere.

–   Cât de des mergi in excursii cu elevii? Cum reacționează elevii?

– Mergem în drumeții cam două pe an, de obicei în apropierea Câmpulungului (pe dealul Mățău, pe dealul Ciocanu, pe Mateiaș) Elevii sunt foarte receptivi la astfel de acțiuni, participând cu plăcere, comunică mai mult și mai deschis, devin mai atrași de ceea ce facem pentru că se desfășoară cu totul altfel decât în clasă. Mergând cu elevii în drumetii, poți afla de la ei, la un moment dat, lucruri pe care, dacă îi intrebai direct, cu siguranță nu le aflai. Așa am aflat ca un elev (mi-a spus fără sa îl intreb) a încercat droguri usoare. Apoi, discutând pe marginea subiectului mi-a confirmat că s-a întâmplat o singura dată și că nu va mai încerca pentru că nu sunt bune și a văzut acest lucru pe propria piele.

–  Ce anume ai schimbat în abordarea ta în relație cu elevii de când faci parte din proiectul Zburd?

Aveam și până acum o relație bună cu elevii mei, dar pot spune că, după acest „antrenament”, am învățat să ascult mai mult și părerile elevilor și să le dau o mai mare libertate de exprimare. Spre exemplu, în trecut, atunci când un elev încerca să aduca argumente pentru comportamentul lui la un anumit moment, îi stopam acele argument, fără să il las să spună mare lucru. Acum, ascult argumentele pana la capat. La clasa la care sunt diriginte am avut de realizat chestionarul referitor la ținută (uniformă). Ei aveau de raspuns cu Da sau Nu (daca sunt sau nu de acord cu uniforma). I-am încurajat să răspundă cum doresc, iar ei au fost mirați ca eu – cel care îi tot batea la cap să vina în uniformă – le dau voie să nu fie de acord.

– Ce alte schimbari/lucruri noi ai observat de cand esti parte din proiect?

– Am învățat tehnici de lucru noi și chiar activități relaxante pe care le pot utiliza la clasa spre exemplu la ora de dirigenție, jocuri din care pot extrage foarte multe elemente referitoare la elevi și comportamentele lor. La anumite ore, atunci când vreau parerea tuturor elevilor și unde știu ca sunt mulți timizi folosesc ceea ce noi numim “Stop/Reflectează/Scrie/Raportează”:  luăm un minut pentru ca fiecare să-și noteze ideile și apoi prezinta ideea lui scrisă pe hârtie. Astfel, fiecare are prilejul de a-și spune parerea și de a fi auzit, chiar dacă unele lucruri se repetă. Spre exemplu: la lecția referitoare la resursele neregenerabile la clasa a XI -a am folosit acest instrument, fiecare aducând argumente pro sau contra cu privire la epuizarea acestor tipuri de resurse.

– La nivel personal, ne poti spune cum ai beneficiat tu de proiect?

La nivel personal, mi-a crescut nivelul de încredere în propriile idei și forțe și există acum o mai bună deschidere către comunicare. Dacă în trecut exprimam numai în momentele să le spun critice ceea ce nu-mi convenea și cosideram incorect, acum spun imediat când ceva nu mi se pare în regulă, fără menajamente.

 – Ce sfaturi ai pentru elevi și pentru profesori pentru a face timpul petrecut la școala mai atractiv și mai folositor?

– Ar fi bine ca elevul să fie încrezător în profesor, să îl perceapă ca pe o persoană de încredere căreia îi poate împărtăși dorințele, grijile, nemulțumirile fără a se teme că va primi o sancțiune dacă vorbește deschis. Elevii trebuie să conștientizeze faptul că profesorul de astăzi nu mai are nicio motivație financiară a muncii lui și singura mare bucurie și împlinire este aceea de a vedea rezultate bune la elevii pe care îi îndrumă! Nu cred că îmi pot permite să dau sfaturi colegilor mei… poate peste 20 de ani! Ce pot spune este ca primul pas pe care eu l-am făcut atât spre colegi, cât și spre elevii mei, a fost ascult cu mare atenție, până la capăt, tot ce au de spus și argumentat.

  Chiar ați învățat să lucrați în echipă la Câmpulung Muscel? Care e secretul?

– Eu zic că da. Am învățat să lucrăm ca o echipă, bazându-ne pe o mai buna comunicare. Cred că ar fi benefică realizarea de către Minister a unor proiecte cu finanțare europeană și introducerea coaching-ului la nivelul tuturor liceelor sau chiar în școlile generale, cel puțin pentru doi ani de zile.

(Interviu realizat de Simona David-Crisbășanu)